De la smogul resimțit în orașe până la aerul contaminat din interiorul casei, poluarea aerului reprezintă o amenințare majoră pentru sănătate. Combinat, poluarea atmosferică și poluarea aerului de interior determină decesul a aproximativ 7 milioane de persoane în întreaga lume, în fiecare an. 

Este poluarea aerului o problemă în Chișinău? Unde te poți informa despre calitatea aerului din sectorul tău și recomandări pentru a reduce expunerea la aerul poluat află în acest articol!

Cum ne afectează aerul pe care îl respirăm? 

Poluarea aerului reprezintă acumularea de substanțe în atmosferă, care afectează nociv sănătatea umană și mediul înconjurător. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 9 din 10 oameni respiră aer cu un nivel ridicat de poluanți. Aceasta este o cauză majoră de îmbolnăvire și deces prematur și reprezintă cel mai mare risc pentru sănătate în Europa.

Calitatea aerului pe care îl respirăm are un impact direct asupra sănătății noastre. Cercetările au asociat poluarea aerului cu probleme grave de sănătate, rezultate negative la naștere și chiar moarte prematură. Bolile de inimă și accidentul vascular cerebral sunt cele mai frecvente cauze de deces prematur atribuit poluării aerului, urmate de bolile pulmonare și cancerul pulmonar. De asemenea, aerul contaminat poate provoca alergii, reduce calitatea vieții și afectează dezvoltarea copiilor.

Respirăm același aer, dar suntem afectați diferit

Efectele poluării aerului asupra sănătății depind nu numai de expunere, ci și de vulnerabilitatea oamenilor. Vulnerabilitatea la impactul poluării aerului poate crește ca urmare a vârstei, a condițiilor de sănătate preexistente sau a comportamentelor particulare ale fiecărei persoane, spre exemplu fumatul.  

De asemenea, oamenii cu statut socio-economic mai redus tind să trăiască în medii cu o calitate a aerului mai slabă, acestea fiind deseori zone industriale cu infrastructură slab dezvoltată și deșeuri gestionate necorespunzător. Inegalitățile sociale și economice joacă un rol semnificativ, deoarece comunitățile defavorizate sunt cele mai afectate și adesea au mai puține resurse pentru a face față efectelor adverse ale poluării și pentru a accesa serviciile medicale, perpetuând astfel un cerc vicios de inegalitate și impact negativ asupra sănătății.

Suntem responsabili de calitatea actuală a aerului 

Deși există unele surse naturale de poluare a aerului, cum ar fi erupțiile vulcanilor și furtunile de praf, activitatea umană este principala cauză a degradării calității aerului. Arderea combustibililor fosili, emisiile industriale și traficul rutier sunt contribuitorii majori la eliminarea poluanților în atmosferă. Industria generează emisii de gaze toxice și particule, în timp ce arderea cărbunelui și a petrolului eliberează dioxid de carbon și alți poluanți în atmosferă. Traficul auto contribuie la poluare prin emisiile de oxizi de azot și particule fine provenite din motoare. 

Și alte activități umane contribuie la poluarea aerului, precum utilizarea pesticidelor în agricultură, mineritul, unele produse de uz casnic toxice și arderea deșeurilor, care la scară largă au un impact la fel de semnificativ.

Urbanizarea, procesul de creștere și dezvoltare a orașelor, a condus, de asemenea, la creșterea emisiilor și poluanților, dar și la concentrarea lor într-un spațiu limitat. Se estimează că peste 80% dintre persoanele care trăiesc în zonele urbane în care se monitorizează calitatea aerului sunt expuse la niveluri de poluare care depășesc limitele orientative ale OMS.

Tipurile de poluanți și originea lor 

Așa cum există mai multe surse de poluare a aerului, în atmosferă sunt prezente și mai multe tipuri de poluanți. Particulele în suspensie (PM), monoxidul de carbon (CO), ozonul de la nivelul solului (O₃), dioxidul de azot (NO₂) și dioxidul de sulf (SO₂) sunt recunoscuți în prezent drept poluanți care afectează cel mai grav sănătatea umană și a mediului. 

Particulele în suspensie (PM) se referă la suma tuturor particulelor solide și lichide suspendate în aer și este considerat principalul factor care contribuie la degradarea sănătății umane. PM pot avea dimensiuni diferite și sunt definite în funcție de diametrul lor aerodinamic. Cele mai frecvente sunt PM2.5 și PM10 care se referă la particulele atmosferice cu un diametru mai mic de 2.5 micrometri (sau aproximativ 3% din diametrul unui fir de păr uman) și respectiv 10 micrometri. Fiind foarte mici, aceste particule sunt capabile să pătrundă adânc în plămâni și să intre în fluxul sanguin odată cu aerul pe care îl respirăm, provocând afecțiuni cardiovasculare și respiratorii. Sursele principale de PM sunt specifice locației și includ de obicei traficul și transportul, activitățile industriale, centralele electrice, șantierele de construcții, arderea deșeurilor.

Gazele precum monoxidul de carbon (CO), dioxidul de azot (NO₂) și dioxidul de sulf (SO₂) își au originea în arderea combustibililor fosili în transport, industrie sau încălzire.

Poluarea aerului și schimbările climatice - un cerc vicios 

Poluarea aerului este strâns legată de schimbările climatice - principalul motor al schimbărilor climatice îl reprezintă arderea combustibililor fosili, care contribuie în mare măsură la poluarea aerului. 

Din cauza încălzirii climei, Pământul se confruntă cu condiții meteorologice mai extreme, cum ar fi valurile de căldură și seceta, care pot avea un impact negativ asupra calității aerului. Valurile de căldură determină o creștere a poluării cu ozon la nivelul solului, deoarece reacțiile chimice care creează ozonul în atmosferă au loc mai des la temperaturi ridicate. În timpul valurilor de căldură, zonele de presiune ridicată creează aer stagnant care concentrează poluanții atmosferici într-o singură zonă. Temperaturile ridicate prelungite cauzate de încălzirea climei duc adesea la condiții de secetă în care incendiile forestiere, care eliberează monoxid de carbon și particule, devin mai frecvente. Aerul uscat și prăfuit din timpul perioadelor de vreme caldă crește, de asemenea, cantitatea de poluare cu particule. 

Astfel, se creează un ciclu nesănătos în care poluarea aerului duce la încălzirea climei, care, la rândul ei, duce la mai multă poluare a aerului.

Care este situația în Chișinău? 

În Moldova, Agenția de Mediu este instituția guvernamentală care colectează datele despre aerul din țară prin cele 18 stații amplasate la sol. Datele sunt colectate la Laboratorul pentru calitatea aerului al Agenției de Mediu. Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului constă din 6 posturi fixe de monitorizare în municipiul Chișinău. Stațiile de monitorizare a calității aerului sunt amplasate în zonele cu cea mai mare concentrare de surse de emisii (zone industriale) și flux mare a transportului auto. Probele sunt prelevate după un program stabilit de trei ori în zi și analizate în laborator. 

Conform datelor colectate, la Chișinău se observă o creștere treptată a numărului de zile care depășesc limitele stabilite de poluanți în atmosferă. În perioada 2003-2018 au fost înregistrate de la 79 până la 266 zile pe an care depășesc aceste limite.

Buletinele din 2024 arată că în majoritatea zilelor din acest an concentrațiile unor poluanți, cum sunt oxizii de azot, au depășit norma maximă admisibilă în Chișinău.

Monitorizarea este primul pas în soluționarea problemei 

Până în anul 2024, Agenția de Mediu era singura instituție care colecta date despre calitatea aerului în Chișinău. 

Din ianuarie 2024, 10 senzori măsoară nivelurile de poluare cu PM2.5 și PM10, temperatura, umiditatea și presiunea în locații diferite ale Chișinăului. Aceștia furnizează informații în timp real, datele fiind actualizate la fiecare 3 minute - un avantaj major față de rețeaua națională care oferă date doar pentru unele intervale din zi. De asemenea, datele sunt disponibile online publicului larg, într-un mod accesibil și comod. 

Senzorii au fost instalați de către ONG-ul „Renașterea Rurală”, ce își propune să contribuie la conștientizarea problemei poluării aerului și să încurajeze mai multe instituții publice și private sau agenți economici să instaleze senzori de monitorizare, inclusiv în afara Chișinăului. 

Monitorizarea calității aerului este un pas crucial în abordarea problemei poluării, deoarece ajută la identificarea surselor de poluare, precum și a zonelor și intervalelor de timp în care nivelul de poluanți este cel mai ridicat. În final, monitorizarea influențează eficiența măsurilor luate în legătură cu această problemă.

Poți verifica calitatea aerului în sectorul tău chiar acum! Accesează site-ul https://moldova.aqi.eco/ro și trage propriile concluzii.

Calitatea aerului pe care îl respirăm depinde de stilul de viață pe care îl alegem în fiecare zi

Abordarea problemei aerului poluat, precum și a schimbărilor climatice interconectate, necesită acțiuni la scară largă. Aceste acțiuni depind de deciziile luate la nivel global și național, dar fiecare cetățean poate juca un rol în influențarea acestora. 

Fiecare din noi are o anumită amprentă asupra mediului și aerului pe care îl respiră. Contribuim la poluarea aerului și la încălzirea globală prin stilul nostru de viață bazat pe utilizarea intensivă a resurselor: producem și consumăm mai mult ca niciodată și, ca urmare, generăm mai multe gaze cu efect de seră, precum și poluanți atmosferici. 

Impactul nostru ca indivizi este semnificativ și devine din ce în ce mai mare atunci când împărtășim informații și bune practici cu semenii noștri. Iată câteva sfaturi pentru a te proteja de aerul poluat, dar și pentru a te asigura că alegerile tale zilnice nu înrăutățesc situația mediului în care trăiești: 

• Alege transportul public atunci când ai ocazia. Traficul este principala cauză a poluării aerului în Chișinău. Atunci când alegi să folosești transportul în comun sau bicicleta în locul mașinii personale, contribui la reducerea emisiilor și poluanților, dar și la decongestionarea traficului. 
• Economisește energia. Închide luminile sau orice aparat consumator de energie atunci când pleci de acasă sau când nu mai ai nevoie de el. Dacă este posibil, alege un furnizor de energie regenerabilă și asigură-te că locuința ta este bine izolată. Electricitatea și încălzirea sunt principalii consumatori de combustibili fosili care dăunează cel mai mult calității aerului. 
• Nu arde gunoiul. Incinerarea deșeurilor este o practică periculoasă pentru sănătate și mediu, care contribuie la eliminarea de poluanți în atmosferă. În schimb, încearcă să-ți reduci consumul de obiecte ce devin gunoi instant precum ambalajele și obiectele de unică folosință. Ia în considerare să începi să compostezi și deșeurile organice.
• Ai grijă de sănătatea ta. Verifică regulat site-ul  https://moldova.aqi.eco/ro pentru a fi la curent cu starea aerului din regiunea ta. Nu petrece mult timp și evită să faci exerciții fizice în zone cu indice de poluare ridicat sau în apropierea traficului. Atunci când trebuie să te afli pentru o perioadă îndelungată într-o astfel de zonă, folosește o mască de protecție. 
• Implică-te! Transmite mai departe acest articol persoanelor dragi și vorbește cu ceilalți despre importanța acțiunilor proprii. Urmărește activitatea autorităților locale în legătură cu acest subiect și folosește-ți vocea acolo unde crezi că se poate face mai mult. 

Poluarea aerului reprezintă o provocarea pentru sănătatea publică și a mediului înconjurător, dar soluțiile ne aparțin și pot fi implementate chiar astăzi. Este esențial să cunoaștem despre situația mediului în care trăim și să ne implicăm activ în construirea unui viitor mai prietenos cu mediul. 

Acest articol a fost realizat de Ilinca Ursu și Ilinca Modrînga în cadrul proiectului Climate Dialogues 2024. Proiectul a fost organizat de CAN EECCA în colaborare cu BUND și Friedrich-Ebert-Stiftung (FES), având ca scop sprijinirea activiștilor de mediu regionali în crearea campaniilor media cu impact.