activEco

În 2022 programul activEco a conținut o serie de mini cursuri online la temele: Eficiența energetică și regenerabilele, Administrarea și prevenirea deșeurilor, Economie de colaborare și consumul critic, Transportul alternativ.
La fel s-au organizat evenimente pentru promovarea metodelor și instrumentelor participative în educația ecologică, inclusiv în regiunea sudică a țării.
Din primăvară participanții au început să realizeze mini proiecte în comunitățile proprii. În curând rezultatele vor fi prezentate pe pagina de facebook a programului. În cadrul proiectului au fost create materiale educative video și imagini create împreună cu participanții.

Criza climatica - motor de actiune

Schimbările climatice deja sunt aici, cu secete și incendii, cu grindine și ploi extreme. Mai mult chiar, ne aflăm în a șasea extincție în masă a speciilor (a cincea a fost extincția dinozaurilor), nivelul de CO2 în atmosferă e mai mare decât în ultimii 800 000 de ani (!!!),  specia homo sapiens trăiește pentru prima dată într-o asemenea temperatura globala medie… Și tot din cauza felului în care folosim resursele energetice pe planetă pentru a produce și a consuma. Și dacă noi am făcut-o, tot noi putem să o desfacem. Toate resursele de mai jos sunt menite să crească gradul de conștientizare și să activizeze oamenii de toate vârstele, pentru a reduce impactul crizei de mediu în care ne aflăm.

Energia termică

Felul în care consumăm energia termică influențează direct cât de poluatori suntem. În Moldova sursa primară de încălzire este gazul, apoi biomasa- cel mai des asta înseamnă lemnele. Avem nevoie de case energo-eficiente și de comportament energo-eficient. Vedeți în video despre ce este vorba.

Orașe sustenabile - transport alternativ si public

23.000 de ori pe zi.
De atâtea ori în medie respiră un om în stare de repaus.
Zeci de mii de ori aerul intră în plămâni și iese. Zeci de mii de expuneri la ceea ce se află în aer - particule solide, poluanți, toxine.
Zilnic organismul nostru filtrează 10 000 litri de aer. Ce se află în el? Și cum asta ne afectează sănătatea? La ce riscuri ne supune?

Global 4.2 milioane de decese anual sunt din cauza aerului poluat de afară, plus încă 3.8 milioane din cauza poluării din oficii și case - cauzând și agravând bolile sistemului cardiovascular și pulmonar.

Vă invităm să faceți legătura dintre ceea ce iese din țeava de eșapament, și acele peste 20 000 de respirații pe care le facem zilnic. Peste 7 milioane de respirații anual! Țineți cont că fiecare a treia mașină din Moldova se află în Chișinău, iar mașinile sunt sursa principală de poluare a aerului în oraș.

În medie în automobil merge 1.53 oameni, adică cel mai des e un singur om, și doar uneori sunt mai mulți... Ceea ce înseamnă că pentru deplasarea unui singur om se cheltuie spațiul și benzina care ar putea duce 4 oameni.
De aceea, ecologizarea orașelor este direct legată cu sănătatea publică. A gândi despre natură și mediul înconjurător în termeni abstracți este periculos pentru sănătatea noastră, ca oameni care depindem de aer curat, apă potabilă, sol roditor, plante vii ca să avem parte de sănătate optimă.

De aceea, când vorbim de protecția mediului, vorbim de protecția sănătății noastre și a celor dragi. Când lobăm pentru un oraș prietenos pietoтilor, transportului alternativ, transportului public - lobăm pentru sănătatea fiecărei respirații.

Vă încurajăm să vă implicați activ în procesele de luare a deciziilor în localitatea voastră, cereți de la administrație grijă față de mediu, pentru că grija față de mediu e grija față de noi.

• Dacă nu aveți de făcut o navetă lungă, alegeți mersul pe jos, bicicleta, trotineta, transportul public.
• Dacă mergeți cu mașina proprie luați colegii cu voi la lucru, în alt oraș când mergeți. Un om singur în mașină pune multă poluare pe umerii unui singur om, cu cât mai plină e mașina, cu atât mai multă grijă față de mediu se arată. Dar și mai multă se arată atunci când automobilul personal e folosit doar la necesitate și atunci când șoferii înțeleg că și ei respiră de 23 000 ori pe zi, același aer, și este în interesul tuturor, ca acest aer să fie respirabil.
• Dacă aveți transport alternativ, conectați-vă cu comunitatea de bicicliști existentă (linkuri în comentarii),
• scrieți scrisori și petiții, 
• faceți postări cu transportul vostru ecologic și dați tag organelor responsabile pentru asigurarea infrastructurii sigure de transport alternativ.
• Alăturați-vă la grupurile de lucru existente, veniți la acțiunile de sensibilizare, de protest, de creștere a comunității!

Transport alternativ - bicicleta

În 2017 în Chișinău erau 5 biciclete de adulți la 100 familii. În 2020 această cifră aproape s-a triplat!
Paradoxal, cu 10 ani în urmă, bicicletele erau atât de ne-importante pentru administrație, încât nici nu se menționează în statistica orașului Chișinău...

Observăm un trend global și local de creștere a numărului de bicicliști. Doar orașul viitorului este unul prietenos bicicliștilor și transportului public - ceea ce reduce enorm din ambuteiaje, deoarece mai puține mașini înseamnă mai puțin trafic lent.

Stil de viață ecologic

Pentru a duce un stil de viață ecologic e nevoie de abordat câteva aspecte de bază din viața noastră - de unde ne luăm energia electric și termică, și cât de eficient o folosim, cu ce fel de transport ne deplasăm și cât de des/eficient, de unde ne luăm mâncarea, din ce fel de agricultură, de origine animală sau vegetală, și într-un final ce produse cumpărăm și ce facem cu ele după folosință. 

Companiile ar vrea ca noi să rezolvăm problemlee ecologice doar cumpărând chestii de la ei, ceea ce nu e deloc posibil. De aceea e bine să ne păzim de procedeul de greenwashing.

Greenwashing este procedeul de marketing (citește: de manipulare) folosit de business-uri pentru a crea impresia unei companii care are grijă de mediu, sau pentru a face un produs să pară mai ecologic decât este în realitate. De obicei, companiile care folosesc acest procedeu cheltuie mai mulți bani și eforturi pentru a părea sustenabili, în loc să facă schimbări reale în practicile lor, care ar avea impact pozitiv de durată asupra mediului.

Mai jos vă dezvăluim câteva din procedeele de greenwashing, pentru ca să le recunoașteți când le vedeți:

• Dezvăluirea selectivă - compania reclamează un aspect ecologic al produsului, ignorând/ascunzând celelalte aspecte care sunt dăunătoare mediului. 
• Acțiuni simbolice - fie că e o acțiune de salubrizare, strângerea mâinii unui activist de mediu, sau plantarea unor copaci - aceste acțiuni nu schimbă esența companiei, nu micșorează amprenta lor de carbon din activitatea zilnică, ci doar creează impresia unei companii verzi.
• Alt exemplu este un market plin de chestii ambalate în plastic de unică folosință, plin de produse importate de peste oceane, care umple cutia poștală a sute de mii de oameni cu broșuri și reclamă, dar care setează o cutie de colectare separată a deșeurilor cu mare tamtararam promoțional și se poziționează ca market căruia îi pasă de mediu…
• Sau, și mai “bine” - o companie din industria petrolieră care strigă-n lung și-n lat despre despre obiectivele de reducere a amprentei de carbon, în același timp lobând agresiv împotriva proiectelor verzi de lege.
• Compensații ascunse - atunci când se face o schimbare aparent ecologică, dar în loc apare ceva mai dăunător fără ca consumatorul să afle - de exemplu, înlocuirea compusului toxic BPA cu alt compus, și mai toxic, sau când Starbucks a eliminat paiul de plastic prin înlocuirea cu alt fel de capac pentru cana de cafea, unul care folosește mai mult plastic decât paiul+ capacul precedent.
• Lipsă de dovezi sau afirmații goale - Companiile pot declara "Conține doar ingrediente organice!" Dar nu arată niciun fel de certificate pe produs. Pe o pungă poate fi scris biodegradabil, sau compostabil - fără certificatul corespunzător această afirmație nu are valoare, cel mai des produsul nu este biodegradabil.
• Ambiguitate - Folosirea cuvintelor la modă, fără a fi expliciți în ce înseamnă asta, de exemplu pe cutia unei jucării poate să fie scris "Din materiale reciclabile," fără să se menționeze ce anume este reciclabil - ambalajul, un detaliu din jucărie, un detaliu din cutie? Sau o stație de alimentare cu petrol care își pune o frunzuliță lângă denumire și adaugă cuvântul ECO. La ce se referă acest eco? 
• Imagini sugestive - Brandurile pot să își schimbe culorile produselor în verde, sau să adauge pe ambalaj imagini din natură pitorești, care sugerează curățenie și grijă de mediu (mai ales observați asta la detergenți și chimia de casă).
  
  Haideți să cerem de la companii schimbări reale, nu trucuri de marketing!

Arderea gunoiului

Gunoiștile sunt sursă de toxine, gaze cu efect de seră și multe probleme de ordin economic și social. Aprinderea  lor spontană se întâmplă din cauza amestecului deșeurilor organice cu celelalte. Organica se descompune, elimină căldură și metan, și astfel crește riscul de incendii.
De fiecare dată când la gunoiște ajung deșeuri mixte - acolo se creează un miș-maș de substanțe chimice, care devin toxice pentru sol, apă și aer. Iar când acest miș-maș se aprinde (spontan sau intenționat) toxinele interacționează la temperatură și devin supertoxine, pe care apoi le inspirăm cu toții.

Ce să facem atunci?

• În primul rând să separăm deșeurile organice de celelalte. Electronicile ca focare de toxine și metale grele trebuiesc neapărat date la punctele specializate de colectare (le găsiți pe faradeseuri.md) pentru ca să nu contribuie la omorârea solului și a apelor.
• Iar reciclabilele, chiar dacă nu merg la reciclare, trebuiesc clătite de resturile alimentare, pentru a preveni catastrofa igienică la locul stocării deșeurilor, adică la gunoiște și localitatea lângă care aceasta se află.

Ce să facem cu organica?

• Simplu - o compostăm. Compostul este reciclarea cea mai veche din popor, e timpul să reînviem și să modernizăm această tradiție!
• Avem nevoie ACUM de pioneri ai compostării, pentru ca peste 5 ani această practică să fie una firească, populară.

Așa că vă invităm pe pagina askaworm.org/ro/ unde puteți afla despre metodele de compostare a deșeurilor organice.

Compostarea poate fi realizată și în oraș!

Consumul critic

Când copiii născuți în 2022 se vor căsători și vor face copii, prin 2050 undeva, pungile ”gratis” acceptate de noi în 2022 încă vor fi în câmp, în pădure, în parc, pe deal, în vale, în râpă... sub formă de microplastic, în apa pe care o bem, în aerul pe care îl respirăm. 

De ce? Pentru că plasticul subțire este nereciclabil, ca și majoritatea ambalajelor din plastic. Așa că atunci când cumpărăm ceva învelit în plastic, dăm bani din buzunarul nostru, pentru ca să creăm gunoi ce va trăi mai mult ca noi. Pungile de plastic de unică folosință și toate ambalajele nereciclabile în care ne vin produsele au costuri ”ascunse” pentru care plătim noi toți cu sănătatea mediului și sănătatea noastră.

De când majoritatea pachetelor mari din plastic au fost scoase din vânzare, vedem tot mai des că oamenii optează spre alternative ecologice - torbe din material reutilizat, și alternative disponibile contra cost în marketuri - pungile biodegradabile.

Dar totul nu e pierdut! Aici interveniți voi - consumatorii responsabili, cu practici responsabile - lipiți prețul direct pe legumă sau fruct unde este posibil, uniți 2 feluri de legume sau fructe în una și aceeași pungă, pentru a reduce numărul folosit... veniți de acasă cu punguțile scoase din sertar (numai că ele nu-s tare durabile și repede devin gunoi), și poate, chiar poate, cumpărați legumele și fructele în pungi din textil, de astea mici, din plasă...

Și totuși, asta nu e de ajuns pentru a obține schimbare sistemică. E un pas frumos spre propria conștientizare, dar care începe cu noi și se cam termină cu noi.. Noi vă invităm, dragi consumatori responsabili, să deveniți activi în promovarea acestui consum conștient printre cunoscuți, prieteni, famili, să fiți vocali și să cereți alternative disponibile - vorbiți cu managerii de magazin, cu vânzătorii, cu viitorii antreprenori.
Fiți consumACTORI - vorbiți cu cercul vostru de oameni, lobați activ pentru schimbări de legislație, de cultură antreprenorială, de cultură de consum, pentru că dacă nu noi, atunci cine?

Baloanele

Baloanele sunt obiecte de unică folosință, nereciclabile, necompostabile (chiar și cele din latex organic, pe care producătorii scriu biodegradabil) sunt o bătaie de cap pentru ecosistem - păsările se încâlcesc în ele și mor, iar baloanele care nu ucid păsări ajung să polueze o apă, o câmpie, un copac, sau să elimine toxine în levigatul gunoiștii. 

Iar baloanele cu suprafața lucioasă sunt făcute dintr-un material numit mylar - o combinație dintre plastic și o folie metalică ce îl acoperă. Asta înseamnă că ele sunt imposibil de reciclat, și foarte greu se descompun când nimeresc la gunoiște. 

Baloanele date sunt echivalentul la o pungă de plastic, învelită în metal, umplută cu aer...  Oare reprezintă ele adecvat sinceritatea emoțiilor noastre? Doar oamenii dăruiesc baloanele date la zile de naștere, la ocazii speciale pentru oameni dragi… 

Noi suntem convinși că bucuria și valoarea momentelor se ascunde nu în obiecte umflate cu aer, dar în conexiunea dintre oameni, în amintirile create. Și deci dacă balonul nu este cauza bucuriei, dar doar un accesoriu, atunci poate fi înlocuit fără a dăuna sărbătorii. Cu ce putem înlocui baloanele în sărbătorile noastre?

• Cu flăgulețe din material - sunt colorate, flutură în vânt, reutilizabile, și la crearea lor se poate de lucrat împreună cu comunitatea, oaspeții, familia și prietenii.
• Cu elemente decorative din ierburi, flori, ghinzi - estetic, creative, compostabile.
• Cu lentuțe și panglici - reutilizabile, flutură și ele în vânt, mobile, drăguțe.
• Cu expoziții de fotografii care să amintească cele mai frumoase momente - pot fi luate acasă și puse în cadru

Energia electrică

Becurile LED asigură de la 50 000 până la 100 000 de ore de lumină în loc de 750-2000 ore de lumină asigurate de becurile incandescente. E evident că becurile LED sunt mai economicoase, mai durabile și mai ecologice.

Deși pe piață aproape nu mai găsești becuri incandescente, totuși în casele oamenilor, în multe școli și primării - ele încă ard, înfulecând energie și bani cu ambele fălci, și eliminând dioxid de carbon cu lopata. Acesta precis nu este comportamentul unui om al secolului XXI.Risipa energetică este depășită, demodată și periculoasă - în contextul în care criza climatică ne afectează pe fiecare, iar becurile incandescente folosesc de 3 ori mai multă energie decât becurile LED, deci sunt responsabile pentru mai mult CO2 eliminat. 

E timpul să lăsăm practicile trecutului în trecut și să adoptăm noi obiceiuri - verzi, sustenabile.

Ce să faci cu lămpile vechi? Nu le arunca la coșul de gunoi! Ci du-le la un punct de colectare a electronicii, găsește punctele pe faradeseuri.md/reciclare. Iar becurile LED le poți găsi în orice piață și în orice magazin pentru elctrocasnice și chiar și în marketuri.

Nutriția sustenabilă

Agricultura animalieră consumă de la 20% la 30% din resursele de apă potabilă în lume și până la 80% din toate solurile agricole. Pentru creșterea animalelor și hranei pentru acestea se cheltuie apă și sol într-un mod nesustenabil. Pe lângă resursele acestea care se folosesc, ele se mai și poluează direct - resturile de la animale vărsate în râuri, stocate în bazine și lacuri, otrăvesc treptat solurile și le scad bonitatea.

Astfel, ceea ce punem în coșul de cumpărături vizează direct amprenta noastră individuală asupra mediului - adică, pentru câtă "daună" noi implicit am achitat la casă? Pentru cât CO2 emis, pentru câtă apă cheltuită și poluată etc
Organizațiile de mediu din lume îndeamnă la o tranziție spre un regim alimentar global bazat pe plante, unde produsele animaliere ocupă un procent mic, sunt mâncăruri ocazionale și nu regulate.

Vă îndemnăm și noi să regândiți frecvența meselor care conțin carne, ideal de scos complet din meniu vita și porcul - procesul de creștere a acestor animale fiind cel mai dăunător mediului.

Modul nostru de a produce mâncare nu este sustenabil, de aceea lumea deja începe schimbarea, cu un număr de oameni tot mai mare care reduc carnea, devin flexitarieni, pescatarieni, vegetarieni sau vegani. Nu vă chemăm de azi să vă schimbați complet felul de a trăi și mânca, dar vă îndemnăm să începeți de azi să reduceți, pentru ca și copiii care cresc acum să aibă parte de un mediu în care se poate de trăit și de bucurat de viață. 

Pesticidele

Conform biroului național de statistică a RM, din 2012 suprafața terenurilor agricole a rămas aproximativ aceeași, dar cantitatea de îngrășăminte chimice și pesticide utilizate s-a dublat. De ce asta ne interesează?

Pentru că sănătatea solului e direct legată de sănătatea alimentelor și apei pe care le consumăm, și deci, direct legată de sănătatea noastră - sănătatea sistemului neuro-endocrin, a pielii, a sistemului digestiv etc. Substanțele chimice adăugate în sol degradează solul, îmbolnăvesc microorganismele care îl fac roditor și pun sub pericol siguranța alimentară a generațiilor care vin.

Nu există viitor pentru agricultura intensivă chimică. Felul în care ne comportăm cu solurile are termen de valabilitate deja expirat - în condițiile Crizei de Mediu în care ne aflăm, nu ne mai putem permite să exploatăm solurile în asemenea mod nesustenabil.
Soluția? Agricultura ecologică, agricultura organică. Cine face tranziția acum, aduce viitorul verde mai aproape de prezent.

Vizitați pagina noastră AgroVisio, unde departamentul EcoVisio ce se ocupă cu mâncarea și agricultura ecologică vă dă instrumente de tranziție spre o agricultură fără pesticide și îngrășăminte chimice.

În perioada 2019-2022 programul activEco a fost finanțat de către DBU - Fundația federală germană pentru mediu, și susținut financiar de către MitOst și Theodor Heuss Kolleg.