Ce este dezinformarea și cum ne afectează acțiunile împotriva schimbărilor climatice?

Ce este dezinformarea?

Dezinformarea este atunci când informațiile sunt prezentate în mod înșelător sau fals pentru a manipula opinia publică. Acest fenomen creează confuzie și încetinește acțiunile necesare pentru protejarea oamenilor și a ecosistemelor de efectele dezastruoase ale schimbărilor climatice.

Dezinformarea despre schimbările climatice poate lua multe forme, dar adesea folosește retorică care pare convingătoare la prima vedere. Însă, dacă ne uităm mai atent, observăm că multe dintre aceste argumente sunt bazate pe tactici înșelătoare. Aici intervine acronimul PLAAT: Pseudo-experți, Logică distorsionată, Așteptări nerealiste, Alegerea datelor și Teorii ale conspirației.

Să explorăm fiecare dintre aceste elemente cu exemple concrete:

Pseudo-experți (experți falși): În loc să se bazeze pe oameni de știință adevărați, care au ani de cercetare în spate, cei care diseminează dezinformare aduc în față „experți” care nu au calificări relevante. De exemplu, un meteorolog care apare la TV și spune că încălzirea globală nu există. Deși cunoaște vremea, el nu este expert în schimbări climatice și folosește popularitatea sa pentru a induce în eroare.
Logică distorsionată: Aceasta apare atunci când argumentele par corecte, dar concluziile nu sunt susținute de dovezi. Un exemplu ar fi: „Iarna trecută a fost foarte frig, deci nu există încălzire globală.” Aceasta ignoră faptul că schimbările climatice nu înseamnă doar încălzire, ci și extreme meteo variabile.
Așteptări nerealiste: Aici, cei care promovează dezinformarea cer dovezi imposibil de obținut. De exemplu, cineva ar putea spune: „Nu putem acționa asupra schimbărilor climatice până nu suntem 100% siguri că toate emisiile de CO2 sunt periculoase.” În realitate, știința funcționează pe probabilități și dovezi covârșitoare, nu pe certitudini absolute.
Alegerea stafidelor din orez (selectarea datelor): Se folosesc doar date care susțin o anumită opinie, ignorându-se toate celelalte informații. De exemplu, ar putea fi prezentate grafice cu o perioadă de câțiva ani în care temperaturile nu au crescut semnificativ, ignorând faptul că, pe termen lung, încălzirea globală este clară.
Teorii ale conspirației: Poate cel mai periculos tip de dezinformare, teoriile conspiraționiste sugerează că există un complot global. Un exemplu des întâlnit este: „Guvernele și oamenii de știință exagerează schimbările climatice ca să controleze populația și să impună taxe mai mari.” Aceste teorii nu au nicio bază reală și sunt menite să distragă atenția de la problemele reale.

Cum afectează dezinformarea acțiunea climatică?

Dezinformarea creează neîncredere și amână măsurile urgente. În loc să ne concentrăm pe soluții, suntem prinși în dezbateri inutile și false. De exemplu, în timp ce majoritatea oamenilor de știință sunt de acord că schimbările climatice sunt reale și provocate de om, răspândirea unor teorii false îi face pe mulți să creadă că nu este nevoie de acțiune urgentă.

Pentru a combate dezinformarea, este important să recunoaștem aceste tactici și să fim atenți la sursele de informare. Împreună, putem promova adevărul și să luăm măsuri reale pentru a încetini schimbările climei și a ne adapta eficient și în timp cât mai rapid la efectele catastrofice ale acestora.

DESCARCĂ POSTERUL

Posterul a fost creat de Skeptical Science și Klimafakten, tradus și adaptat cu susținerea comunității EcoVisio în 2024.